Gigantismul Chinei

Ati auzit de boala aceea tiroidiana numita gigantism? - ei bine, pe zi ce trece, China mi se releva ca un organism bolnav de gigantism. Ce te ridica, aia cam te omoara. China e un urias care de mii de ani a suferit de nenorocirea dimensiunii - populatie, teritoriu, imparati, orase, fluvii, distante - totul aici este la o scara care initial impresioneza dar mai apoi descurajeaza.

Shanghaiul dupa mine este un oras monstruos. Un oras handicapt de dimensiune, nascut dintr-un orgoliu demn de dinastiile Han, Ming, Qin...
Va puteti inchipui un oras pe o suprafata de 2-3 ori cat Bucurestiul si cu aproape 20mil de locuitori?! Am cautat pe wikipedia si actualmente este cel mai populat oras al lumii.
Din punct de vedere social, pt mine e o aberatie - toate sistemele sufera de suprapopulare. Sistemul de purificare a apei este la pamant, traficul este infernal, spitalele de cel putin 10 ori subdimensionate, parcuri minuscule si mai putine decat in Bucuresti dar la o populatie de 10 ori mai mare.
Din cauza dimensiunii; esti prins ca intr-o cusca. Daca din Bucuresti inca mai speri ca poti sa evadezi intr-un weekend sa vezi o iarba si un copac fara sa ai 10 oameni straini in jur, aici este aproape imposibil - aria metropolitana a Shanghaiului, de 6340kmp iti cam reteaza speranta ca poti sa iesi in timp util. Ca sa vezi un munte, dupa standarde chinezesti - aproape - la numai 600km departare. Ca sa vizitezi Beijingul - 1067km in linie dreapta (cam de la Bucuresti la Paris). Pana in Tibet - vreo 3000km mai mult decat de la Moscova la Londra care sunt separate doar de 2500km.

Istoria - Un alt handicap al Chinei. 5000 de ani in spate sunt mult prea mult pt carca unei persoane. Cand sa mai ai timp sa cunosti istoria unei alte tari, sa zicem Romania daca istoria proprie are atat de multi oameni mari, fapte marete, realizari epocale etc?!

Limba este infernala pt ei insisi - daca acum cateva mii de ani a fost o inventie incredibila acum inventia asta ii distruge. Profesoara de chineza ne-a povestit de noptile in care a stat sa scrie aceleasi caractere pana la 12 noaptea ca sa le invete. La ei fiecare cuvant are un caracter diferit - deci saracii copii sunt nevoit sa invete cate 5000 de caractere pe care binenteles ca le uita aproape imediat. Daca in occident in clasa intai se inveta tot alfabetul, aici le trebuie 3 ani ca sa invete "alfabetul" chinezesc simplificat - ca cel original, plin de farmec si legende a fost aproape uitat.

Populatie prea multa - 1.3mld(locul intai). Initial comunistii au incurajat natalitatea pregatindu-se de razboaie, apoi au realizat ca populatia prea numeroasa este un pericol prea mare si au limitat - fiecare familie un singur copil. Datorita patriarhismului tribal in care majoritatea chineziilor inca mai traiesc, mortalitatea infantila la fetite este cu 30% mai mare decat la baieti:
male: 20.6 deaths/1,000 live births
female: 25.94 deaths/1,000 live births
In America ea este cu 20% mai mica.
male: 7.09 deaths/1,000 live births
female: 5.74 deaths/1,000 live births
De aici rezulta o imagine destul de sumbra - mortalitatea infantila la fetite este cu 50% mai mare in China decat in America.
Asadar, comunistii s-au ferit de o pacoste si au dat de alta - populatia Chinei se masculineaza rapid - inventatorii filozofiei Yin&Yang se trezesc intr-un profund dezechilibru de gen. Multi oameni pe aici se asteapta la echilibrarea naturala - razboiul. Sute de mii de barbati frustrati de middle age invadand restul lumii nu este o imagine prea placuta.

Putere. Am lasat la final poate cea mai mare aberatie curenta a Chinei: Partidul. Daca privesti China de azi, nimic nu iti evoca comunismul...totul este un capitalism salbatic, mascat, corupt care imbogateste 1% din nomenclatura si saraceste 99% din populatie. Probabil Suedia este de sute de ori mai "comunista" decat China.
Pt China nu este ceva neobisnuit. Intotdeauna a fost asa. Chinezii, incredibil daca nu stiati, sunt oamenii care respecta cel mai putin legea, 5000 de ani intotdeauna legea a fost arbitrara, intodeauna imparatul si functionarii lui au decis totul. Asa este si acum. Drepturile omului sunt o gluma proasta - Partidului putin ii pasa - poti sa mori in grava foamei pe strada sau in inchisoare - nu o sa te auda nimeni, nimanui nu o sa ii pese. Partidul insusi nu respecta legea, el doar face legea, in fiecare clipa.
Monstruozitatea regimului sta in puterea imensa pe care o poate o exercita, in faptul ca nu exista nimic care sa o contrabalanseze. In lumea democratica exista mecanisme de control prin care o putere o supravegheaza pe cealalta. Precum intr-o familie, pentru armonie, barbatul si femeia au nevoie de putere in cuplu cat mai egala. Aici singurul care dicteaza este partidul care are grija ca nimic sa nu i se impotriveasca - media e obedienta, religia distrusa si controlata, internetul in spatele unui mare firewall informational.

China este dupa parerea mea o cauza pierduta - orgoliu nemasurat, un urias pe picioare de lut. Poate ca nicaieri oamenii traiesc aici in teroarea nesigurantei - somaj, sanatate, invatamant, libertate - oricand esti la discretia unor puteri pe care nu le poti controla sub nici o forma. Singurul lucru cu care chinezii de rand se ocupa in China este supravietuirea.