Initial Wuxi s-a numit YouXi, in traducere libera, “este cositor” dar dupa ce zacamantul s-a terminat numele localitatii a fost schimbat in Wuxi (adica nema cositor) :).
Orasul este la 126km de Shanghai si s-ar putea crede ca este unul mic (2,2 milioane doar centrul urban).
Am plecat sa schimbam aerul, dar aerul ne-a cam schimbat pe noi :). Nu am indurat niciodata o asemenea atmosfera umeda si calda ca in excursia asta. Nu era foarte cald, dar aerul era parca dintr-o sauna, o atmosfera aburinda hranita de umezeala lacului Taihu.
Taihu este al treilea lac ca marime din China, si dupa cum ne putem imagina, este mare (la fel ca multe lucruri in China cu exceptia chinezilor :))
Pe langa marime, un alt lucru interesant era apa de culoarea vopselei verzi cauzata de inmultirea excesiva a unei alge (in legatura cu nivelul ridicat al poluarii).
Foarte probabil apa era destul de ne-potabila judecand dupa culoarea de spanac topit dar la un moment am vazut chiar un peste destul de mare sarind din apa (probabil sa ia o gura de aer :)), asadar exista viata in lacul asta care la urma urmei arata destul de bine (cu toate ca nu puteai sa ii vezi celalalt mal la cat de mare era).
Pe langa facut poze (care au iesit destul de incetosate evident), ne-am transportat cu vaporul (la o insula destul de maricica) si ne-am plimbat prin parcurile pline de verdeata si linistite de pe langa lac.
Nu e prima data cand ma minunez de talentul si pasiunea chinezilor de a recrea o lume intr-o gradina sau un parc. Daca la Suzhou am zabovit si admirat gradini cochete, considerate adevarate opere de arta, aici pe malurile Taihu-ului, in parc, creasera o pestera (cu usa de sticla) si o cascada de unde de la o inaltime considerabila se pravalea apa pompata pe ascuns direct din lac. Mie cel putin toate astea imi par “fake” si atat de “made in China” ca nici nu ma mai minunez. Pentru chinezi painea si circul sunt la loc de mare cinste.
Orasul, nu era la fel de fain ca Shanghai, dar ne-a multumit si incarcat cu imagini noi (canale, blocuri, strazi, oameni mai deosebiti). Am inspirat pt o zi imagini non-Shanghai; am mancat niste vinete cu ciuperci exceptionale la un restaurant elegant pe care l-am zarit din autobuz pe drumul de intoarcere de la parc si am ajuns la concluzia ca nu putem manca taiteii si mancarea de tofu pe care am incercat-o la un fel de fast food chinezezc in parc. No way!
Poze aici
Prea repede trecem pe langa lucruri. Blogul acesta este nascut din dorinta de a arunca la loc sigur niste ganduri din trenul care ma duce din loc in loc...Da, imi este frica ca s-ar putea sa uit, iar unele vorbe de demult s-ar putea sa ma ajute sa imi gasesc urmatoarea statie.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu