Nanjing, 1 Mai 2008

(poze aici) Dupa ce tocmai vizitasem capitala nordica (Bei-jing), de mini-vacanta de 1Mai am purces spre cea sudica (Nan-jing); oras aflat la 300km nord de Shanghai. Am plecat pentru 4 zile nu pentru a bifa vizitarea unui oras turistic foarte important al Chinei (in special din motive istorice) dar pentru a ne bucura de primavara.
In Romania de 1Mai as fi preferat sa merg la tara la Valcea sau undeva la munte intr-o poiana la un gratar de ciuperci :), asa ca am incercat sa ne transformam calatoria asta cat mai mult intr-o reintoarcere la natura, fugind dintr-un Shanghai aflat sub povara unei urbanizari extreme.
Din fericire ce am gasit in Nanjing a fost mult peste asteptarile mele.
Orasul acesta este asezat intr-o locatie mirifica, o combinatie de munte, rau (Yang-tze) si lacuri care l-au transformat intr-un loc ideal de cetate-stat; loc foarte usor de aparat. Orasul a fost incojurat de ziduri foarte inalte si canale de apa si timp de secole a fost un centru comercial si politic.

Ca obiective turistice am bifat doar Zhong Hua Men, poartă principala in partea sudica a orasului de unde se coordona in mod ideal aparara orasului. In rest am stat prin parcuri naturale.
In Rain Flower Terrace am stat ore intregi pe iarba citind iar in Purple Mountain ne-am plimbat o zi intreaga. Sincer, nu ma asteptam sa gasesc un loc atat de pustiu, intr-un oras atat de populat, intr-o China atat de suprapopulata. In aria din jurul Purple Mountain am mers prin padure aproape ore fara sa vedem oameni, cu exceptia unor biciclisti care faceau trasee de mountain bike. Locul mi-a evocat perfect aria din jurul Barcelonei (Collserola) unde la fel erau create niste trasee ideale pentru biking, doar că locul acesta era imens. Mi-ar placea sa am ocazia sa parcurg cateva poteci prin zona cu vreo bicla – ramane de studiat.

Apropos, foarte rar poti sa gasesti in orase lacuri naturale care sa fie accesibile noaptea, fara sa fie in cadrul vreunui parc. In Nanjing am gasit unul langa hotel (probabil ca multe altele) unde oamenii veneau cu masina sau bicla si stateau pe iarba sau inalțau zmeie cu lumini noaptea.

Pe lângă frumusețea geografică a orașului, un alt lucru foarte plăcut a fost un restaurant din apropierea hotelului unde am gasit niste feluri de mancare la care doar gândindu-ma in momentul acesta salivez. In principal o rață preparata intr-un fel cum niciodata nu am mancat (acum ca scriu simt stringenta cautarii prin Shanghai a unui asemenea meniu). Pe langa rață am mai mâncat un peste incredibil; niste pui cu alune, niste prajiturele chinezesti si cateva vegetale pe care nu le-am mai vazut pana acum (ne-am notat pe o lista denumirea in chineza) :). Servirea ireprosabila. Aproape niciodata in Shanghai nu am intalnit personal asa bucuros sa ne serveasca si sa ne ajute. Este posibil ca chinezii din afara Shaghaiului sa fie mult mai “altfel” decat cei din Shanghai, care, mai preocupati de a face bani si a se avea, sunt mult mai individualisti si mai nepasatori (mai ca bucurestenii :P). Ramane de verificat si prin alte locuri…

Hotelul a fost destul de ieftin 13Euro/camera pe noapte si conditiile foarte bune (gen 2 stele in Romania). Singurul defect :) chiar daca pe harta arata sa fie aproape de centru, de fapt era plasat intr-o zona gen IMGB in Bucuresti cu multe hale si uzine la vreo 10-15km de centru. Cu atat mai surprinsi am fost sa gasim acel restaurant superb si ieftin in acea zona si un lac sic si pitoresc in apropiere. Zilnic, ca sa ajungem in centru am luat un autobuz cu care faceam aproape o ora, dar era cu etaj si in general stăteam la cucurigu chiar la locurile din fata. 1RMB biletul – 0.34 RON.

Evident, nu toate lucrurile sunt perfecte in Nanjing, să nu ramaneți cu impresia că ar fi o mică Barcelona estica :). Orasul are o asezare naturala perfecta si locuri frumos prezervate si transformate in scopuri turistice, dar marele defect este ca este populat, mai exact suprapopulat. Nanjingul se confrunta cu aceleasi mari probleme ale orașelor chinezești: mulți oameni, transport urban precar, poluare, mizerie, oameni saraci etc.
Evident, orasul nu e facut pentru gusturile medii ale turistilor occidentali sau chiar romani…Turismul in China este o experiență unică, extrem de pitorească, in care ai nevoie să iți lași o groază de concepții acasă și pur și simplu să deschizi ochii și sa te minunezi…
Poze